Limba Armâneascâ

Limba Armâneascâ iasti unâ limbâ neolatinâ tsi s’ avdzî protâoarâ tu 6⁰ di etâ dupâ Hristo. Protu zborlu tsi sî yrâmpsi iasti «Torna torna frater». Aestâ u dzî tsi Vizandinu hronoyraflu Theofilactos Simocatis (7⁰ di etâ dupâ Hristo).

Epistimia dzîtsi câ suntu 4 limpi neolatini. Armâneasca shi Moylena tu Eynatia shi Istrorumaneasca shi Dhacorumaneasca tu Dhunavi. Idhyi suntu shi Italicheasca, Frantsesca, Portoyalicheasca, Ispanicheasca.
Cultura a Armânjilorŭ sî veadi tu cântitsî, pârâmithuri, pârâmii shi tu arâdzîli tuti. Aua shi nâscântsî anji s’ au yrâmpsitâ cârtsî multi ti limba Armâneascâ, ti isturia shi ti cultura a Armânjilorŭ. Suntu yrâmpsitâtu alfavitŭ Grâtsescu shi Latinŭ.

Yramatica protâ iasti atsea al M. Boyiadzi shi sî yrâmpsi 1813 Viena. Iasti yrâmpsitâ tu alfavitu Latinŭ. Tu 1990 n’ Sârunâ s’ ari yrâmpsitâ yramatica al N. Katsani-K. Dina tu alfavitu Latinŭ. Epistimia sti shi aducheasti câ cama ghini iasti limba Armâneascâ sî yrâmpseascâ tu alfavitu. Latinŭ cum suntu yrâmpsiti shi alti limbi Latini.

Limba Armâneascâ dzua cu dzua sî cheari. Ma multsî Armânjilji au fudzitâ ditŭ hori shi vinirâ tu pulitii mâri. Aua s’ adunarâ cu altsî uaminji shi u argâsirâ limba.

Cu tuti aesti limba nu vasî chearâ, câ s’ ari yrâmpsitâ. Nâscântsî dzîcŭ câ nu lipseasti shi nu ari mari axii s’ u sînemŭ.

Noam Tsomsky dzîtsi câ nu ari limbi buni shi limbi slabi. Tuti limbili lipsescu ca masî chearâ, deadunŭ cu nâsi sî cherŭ arâdzîli shi cultura.

Tasî nu sî chearâ limba Armâneascâ Thoma al Tahi, Kathiyiti di Filoloyii di Deniscu ari yrâmpsitâ carti cu ikoni shi cu methudhu multu bunâ tasî mveatsâ vârnu cama ghini limba Armâneascâ. Cartia sî dzîtsi «Mvitsâmŭ limba Armâneascâ». www.vlahika.gr